Pacienții cu boli cardiovasculare au o probabilitate sporită de a contacta COVID-19, afirmă specialiștii cardiologi
- 797 vues
Reprezentanții Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova au participat la conferința științifică Infecția cu COVID-19: Evoluție particulară a afecțiunilor cardiovasculare la adulți, organizată în parteneriat cu Academia de Științe a Moldovei (AȘM), în data de 4 februarie curent.
În deschiderea evenimentului, academicianul Ion Tighineanu a declarat că nimeni nu s-a așteptat că o situație cu adevărat catastrofală poate fi provocată de un ghem de molecule. „Pentru că coronavirusul de tip nou este, de fapt, un ghem de molecule, un virus de nanometri, sute de nanometri. El nu se vede, nu se aude, dar ne-a afectat atât la scară globală, cât și în parte. Fiecare țară simte lucrul acesta, fiecare colectiv și deja foarte multe familii prin pierderea celor dragi”, a spus academicianul.
În context, președintele AȘM a exprimat recunoștință comunității academice a USMF „Nicolae Testemițanu” pentru colaborare și deschidere în realizarea acestei serii de evenimente - conferințe importante, ce sunt focusate asupra conștientizării a tot ce se întâmplă cu coronavirusul, ce particularități are și cum ne afectează.
Rectorul USMF „Nicolae Testemițanuˮ, profesorul Emil Ceban, moderator al evenimentului, a menționat că odată cu apariția cazurilor de COVID-19 în țara noastră, Universitatea de comun cu AȘM participă nemijlocit la cercetarea SARS-CoV-2 și nu numai, prin realizarea prelegerilor teoretice și practice, abordând diverse subiecte actuale ale afecțiunilor coronavirusului. „Suntem îngrijorați de starea pacienților cărora le este afectat sistemul cardiovascular în urma infectării cu noul tip de coronavirus, subiect pe care urmează să îl dezvoltăm pentru a elucida care sunt consecințele acestui virus asupra sănătății lor”, a explicat profesorul Ceban.
Totodată, rectorul a subliniat că participarea comunității științifice la astfel de întruniri este foarte importantă, deoarece este un subiect acut, ce necesită dovezi clinice care să demonstreze efectele adverse sau benefice ale unor preparate medicamentoase administrate la pacienții afectați de coronavirus, iar cadrele medicale depun eforturi maxime pentru a salva viața fiecărui pacient.
Actualmente deja putem analiza datele disponibile referitoare la COVID-19 în peste 20 de studii verificate care demonstrează eficacitatea și siguranța unor tratamente și beneficii în reducerea mortalității, a accentuat profesorul universitar Valeriu Revenco, șef al Disciplinei de cardiologie, Departamentul Medicină Internă a USMF „Nicolae Testemițanuˮ, care a vorbit despre „Infecția cu COVID-19 și afecțiunile cardiovasculare la adulți”. Profesorul a menționat că pacienții cu factori de risc cardiovascular, precum și pacienții cu maladii cardiovasculare stabilite și boli cerebrovasculare au fost identificați ca fiind categorii deosebit de vulnerabile, cu morbiditate și mortalitate crescută atunci când suferă de COVID-19. „Mai mult decât atât, o parte considerabilă dintre pacienți pot dezvolta leziuni cardiace în contextul COVID-19, care oferă un risc sporit de mortalitate intraspitalicească. Pe lângă complicațiile trombotice arteriale și venoase, ce se prezintă ca sindroame coronariene acute și tromboembolisme venoase, miocardita este un factor de risc pentru dezvoltarea insuficienței cardiace acute”, a remarcat profesorul Revenco, precizând că a fost raportată o gamă largă de aritmii care complică evoluția COVID-19, incluzând potențialele efecte proaritmice ale tratamentului COVID-19 și patologiile asociate.
În concluzie, specialistul a accentuat că pacienții care suferă de boli cardiovasculare au o probabilitate mai sporită de a contacta virusul, iar odată contactat, infecția devine mai agresivă, sporește severitatea simptomelor. „De aceea, este foarte important ca medicii să discute și să evalueze acești pacienți într-un standard mai riguros, cu monitorizarea anumitor indici, a bazei imunologice, pentru a determina tratamentul corect”, a încheiat profesorul Revenco.
În prezentarea „Rolul anomaliilor de coagulare intravasculară în infecția COVID-19” - subiect elucidat de Liviu Grib, profesor universitar la aceeași subdiviziune, au fost făcute unele recomandări privind anticoagularea la pacienții care suferă de COVID-19, în special pentru cei care se află în perioada de postexternare. „O caracteristică clinică cheie a infecției cu noul tip de coronavirus severă pare să fie statusul protrombotic exagerat, ce duce la apariția complicațiilor serioase de tipul trombozelor venoase (tromboza venoasă profundă, trombembolismul pulmonar ș.a.), arteriale (infarctul miocardic acut, accidentul vascular cerebral ischemic acut ș.a.) și microvasculare (sindromul coagulării intravasculare diseminate, microangiopatia trombotică etc.), cu efecte adverse majore. Mecanismele trombotice în COVID-19 rezumă în faptul că SARS-CoV-2 poate infecta celulele endoteliale cu asocierea răspunsului imun și activarea ulterioară a căilor inflamatorii, rezultând în dereglarea endoteliului, activarea leucocitelor, depunerea complementului și consumul trombocitelor (imunotromboza)”, a punctat profesorul Grib.
Totodată, specialistul a subliniat că profilaxia trombozelor în perioada spitalizării și externării este extrem de necesară pentru prevenirea acțiunilor letale. S-a stabilit că nivelul de risc al tromboembolismului asociat cu COVID-19 crește odată cu severitatea bolii, iar după externare pare a fi redus sub 1%. „Pacienții spitalizați trebuie tratați cu anticoagulante pentru a reduce riscul trombozelor cu continuare selectivă a metodei de anticoagulare la pacienții externați. Trialurile clinice sunt în derulare pentru a determina regimurile optime de anticoagulare”, a evidențiat cardiologul. În concluzie, profesorul a specificat că persistă o necesitate clinică majoră de a delimita cu precizie mecanismele prin care SARS-CoV-2 cauzează complicații trombotice, în speranța că noi perspective în această direcție vor oferi abordări terapeutice inovative.
Conferențiarul universitar Irina Cabac-Pogorevici a vorbit despre „Participarea USMF „Nicolae Testemițanu” în registrul internațional multicentric pentru pacienții spitalizați cu COVID-19 și boli cardiovasculare PCHF-COVICAV. Rezultate intermediare”. Specialistul a accentuat că „pacienții cu antecedente de boli cardiovasculare, insuficiență cardiacă și factori de risc cardiovascular se caracterizează prin disfuncție endotelială preexistentă, prezentând un risc sporit de îmbolnăvire cu COVID-19, iar odată infectați - un curs clinic nefavorabil. În timpul infectării au fost raportate diverse manifestări cardiace, iar biomarkerii leziunilor cardiace au crescut la 5-25% dintre pacienții spitalizați cu COVID-19”. Cercetătoarea a subliniat că studiile au demonstrat o creștere a mortalității la pacienții cu boală cardiovasculară concomitentă, impactul COVID-19 asupra insuficienței cardiace și invers, relevanța acțiunilor cauzate de insuficiența cardiacă în timpul COVID-19 fiind necunoscută. „A fost inițiat un registru internațional multicentric pentru pacienții spitalizați care suferă de COVID-19 cu boli cardiovasculare și factori de risc cardiovascular”, a afirmat specialistul.
La conferință a participat și academiciana Eva Gudumac, profesor universitar la Catedra de chirurgie, ortopedie și anesteziologie pediatrică „Natalia Gheorghiu”. Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri și discuții pe marginea subiectelor abordate.
Foto credit: AȘM
Preluarea informației de pe site-ul USMF „Nicolae Testemițanu” poate fi efectuată doar cu indicarea obligatorie a sursei și a linkului direct accesat pe www.usmf.md.
Comentarii